Leadershipul nu este feminin sau masculin, ci conține ambele raportări

S-a citit prima dată în newsletter-ul Learning Tip of The Week. Ulterior pe site-ul Leaders.

Când în traininguri avem discuții despre valori sau convingeri limitative, arunc în discuție câte o expresie precum “femeile nu știu să conducă”, “femeile ar trebui să stea la cratiță”, dar și “bărbații sunt…”. în funcție de cât de energic răspund sau cât de repede își dau ochii peste cap unii, iar alții își încleștează mâinile îmi dau seama cam spre ce duce subiectul. Și realizez că încă în 2023, mulți oameni simt visceral ceva intens cu privire la a fi bărbat sau a fi femeie, dar nu într-un mod pozitiv și echilibrate. Deși acasă avem cu toții o mamă și un tată din care ne-am născut și cu care am crescut.

Discuția nu este ușoară nici pentru unii, nici pentru alții.

– Pentru femei, pentru că au nevoie să-și redefinească rolul într-un spațiu social care nu a validat mult timp anterior prezența femeilor. Doar ce în 1938 a fost introdus în România dreptul femeilor de a vota, sub conducerea lui Carol al II-lea. Dar și pentru că femeia are nevoie să-și redefinească granițele interioare și exterioare, putând resimți o criză de identitate prin conflictul de rol, generat poate și convingerile internalizate care le determină să fie uneori mai masculinizate (“am fost mai mult un băiat”, “feminitatea mea e destul de masculină, eu sunt mai băiețoasă”, “poate aș prefera să fiu bărbat, să trec mai ușor prin viață”), orientate spre sine în exces (“Eu cred ca suntem cele mai importante din Univers. Ar trebui sa fie pe primul lor. Merităm locul cel mai important / Putem sa avem copii, fara sa fim impreuna cu un barbat.”) sau respingând femininitatea (Nu suport ca corpul meu sa fie lăsat în mâna unei femei.Am mai multa incredere in barbati decat in femei.”, “Nu-mi plac femeile ca ființe.”)*

– Dar nici pentru bărbați, pentru că odată cu redefinirea rolului de femeie și ei au nevoie să-și definească rolul lor de bărbați, în felul în care își cresc copiii, în relația cu iubitele sau soțiile sau fiicele, dar și alte roluri mai intime, mai personale sau mai publice. Acest subiect îl voi adresa într-un alt articol, căci și bărbații sunt influențați de evoluția ascendentă și accelerată a femeilor în planul social și profesional.

Dar hai să ne uităm mai în profunzime spre feminin, fără să omitem masculinul. Odată spre leadership ca proces condus de o femeie, iar altă dată spre valorile feminine (și masculine) care conturează dinamica leadershipului.

Identitatea femeii-lider

Când ne referim la identitatea femeii-lider aceasta este strâns legată de o serie de factori fiziologici, familiali, comunitari și societali, dar și factori care țin de individ în sine, de psihologia acestuia. Identitatea femeii-lider este în strânsă legătură cu percepțiile, convingerile, atitudinile și comportamentele despre ce înseamnă să fii femeie, despre feminitate, despre rolul femeii în familie, societate etc.

În spațiul identitar românesc, prin definiție, cuvintele asociate cu femeie prezintă o marcantă punere într-un context generator de stereotipuri, față de cuvintele asociate cu ceea ce înseamnă bărbat, după cum se poate vedea mai jos, conform www.dexonline.ro.

 FEMÉIE, 1. Persoană adultă de sex feminin; muiere. 2. Persoană de sex feminin căsătorită. (Pop.; Soție, nevastă).

FEMÉIE s. 1. (pop.) muiere, nevastă, fustă. (O ~ cu un copil.) 2. femeie de serviciu v. servitoare. 3. femeie de stradă v. prostituată.

FEMÉIE ~i f. 1) Persoană matură de sex feminin. ~ în casă femeie angajată, în trecut, pentru treburi gospodărești. 2) pop. Persoană de sex feminin care și-a pierdut fecioria.

BĂRBÁT, -|,. I. S. m. 1. Persoană adultă de sex masculin. Om în toată firea. 2. Soț. II. Adj. (Rar) Curajos; voinic; harnic, activ.

BĂRBÁT s. 1. om. 2. v. soț.

BĂRBÁT adj. v. brav, curajos, cutezător, dârz, inimos, îndrăzneț, neînfricat, semeț, viteaz.

BĂRBÁT 1) Persoană adultă de sex masculin. 2) Persoană plină de energie și de fermitate; om în toată firea. ~ de stat persoană marcantă, aflată într-un post de conducere important. 3) Persoană de sex masculin căsătorită, considerată în raport cu femeia ce i-a devenit soție; soț.

BĂRBÁT 1) Care este înzestrat cu forță fizică și curaj. 2) rar Care muncește mult și cu folos; harnic; laborios; vrednic.

Totuși, din discuțiile despre feminitate nu putem scoate masculinul din discuție, căci cel care confirmă fata, copila, în rol în de femeie, este chiar tatăl său, așa cum menționează și psihoterapeutul experiențial român, Iolanda Mitrofan.

Câteva aspecte specific feminine, care diferențiază și influențează identitatea femeii-lider.

Menstruația și maternitatea sunt doar câteva aspecte care diferențiază femeile de bărbați și care influențează dinamica și implicarea femeilor în câmpul muncii. O echipă nu este reprezentată doar de aspectele profesionale, ci și de cele personale ale membrilor echipei.

Menstruația

Ideea că menstruația are un efect negativ asupra femeilor, provocându-le depresie și isterie, a apărut la Hipocrate care avea convingerea că uterul (hustera în limba greacă) femeilor se plimbă prin abdomen și de aceea stările premenstruale negative. În 2017, un studiu realizat pe 68 de femei la Școala Medicală din Hanovra și Spitalul Universitar din Zurich, prin care se verifica impactul nivelului estrogenului, progesteronului și testosteronului în diferite stadii ale ciclului menstrual asupra performanței cognitive, a rezultat că nu există o astfel de asociere directă (Leeners & all, 2017). Leeners menționează că “Deși poate că sunt excepții, în general performanța cognitive a femeilor nu este deranjată de schimbările hormonale ce au loc în timpul ciclului menstrual.” Totuși, percepția, cel puțin până la momentul apariției medicamentelor pentru durere, era că menstruația disponibilizează femeia, societatea lipind etichete nepotrivite. Cu toate acestea și subiectul durerii menstruale, în cazul anumitor femei, și ascunderea durerii este încă un alt subiect care ar putea fi explorat mai în profunzime.

Din punct al politicilor publice și economice, o serie de țări și companii au abordat subiectul menstruației oferind femeilor care sunt la menstruație liber sau concediu medical. Koreea de Sud, Japonia, Indonezia, Taiwan, Indonezia și Zambia au astfel de politici publice, însă femeile mai degrabă nu își accesează acest drept, având sentimente de vină sau justificând “că nu vreau să fiu privilegiată, doar pentru că sunt femeie”. Un factor în decizia femeilor de a nu beneficia de aceste zile de concediu este și presiunea socială, absențele femeilor de la locul de muncă ar putea susține una dintre părerile existente, anume că femeile reprezintă sexul slab.

Maternitatea

Multe femei CEO pe care le cunosc luptă pentru drepturile femeilor de a intra în boardurile de administrație ale companiilor și de a fi implicate în viața de business. De acord, ne place. Avem multe femei lider drept exemplu, național și international. Doar că elefantul roz din cameră, maternitatea, intră insidios și se opune mecanismelor planificate de business prin imprevizibilitatea primilor ani de creștere a copiilor, care presupun uneori nopți nedormite, lipsă de la birou, sentimente de vinovăție. Iar asta înseamnă recul în carieră, mai ales dacă printre dorințele cuplului sunt mai mulți copii.

Totuși, nu maternitatea intră insidios, căci face parte din viață, este spațiul de creștere a umanității. Mediul de lucru ajunge, de fapt, să cotropească spațiul personal, scoțând maternitatea spre periferia priorităților, devenind uneori doar o bifă de realizat, când poate fi un spațiu de formare și transformare a nu doar pentru copil, ci și pentru mamă.

Leadershipul ca energie și dinamică feminină și masculină

Am ales pentru exemplificare teoria lui Hofstede, care exemplifică și diferențiază valorile pe criteriile feminin și masculin, fără a le atribui pe cele feminine doar femeilor și pe cele masculine doar bărbaților, definindu-le mai degrabă ca roluri emoționale. Totuși, Hofstede spune că din punct de vedere statistic statistic bărbații vor prezenta mai degrabă valori masculine, iar femeile mai degrabă valori feminine și deci manifestarea leadershipului să fie impregnate de această dinamică interioară. Concepții similare regăsim și în lumea orientală în conceptul de Yin (feminin, pasiv) – Yang (masculin, activ), dar și în psihologia jungiană, Animusul – aspectul masculin inconștient al femeii și Anima – aspectul feminin inconștient al bărbatului.      

Hofstede face referire la aceasta raportare feminin-masculin ca fiind regăsită în felul în care sunt descrise culturile organizațiilor sau țărilor. O cultură masculină va fi orientată mai degrabă spre competiție, realizare și succes (acesta fiind definit ca cel mai bun câștigă), iar o cultură feminină este una în care grija față de ceilalți și calitatea vieții ca fiind importante, iar a ieși din mulțime nu e neaparat ceva de dorit. Aici succesul se concentrează înspre ce îți place să faci. Conform acestuia printre valorile și atributele considerate feminine ar fi: iubirea, intuiția, colaborarea, cooperarea, toleranța, acceptarea, exprimarea, blândețea, grija etc., iar valorile și atributele masculine: competitivitatea, afirmarea de sine, inițiativă, controlul, competiția, structura, raționalitatea etc. Cu alte cuvinte, atât bărbații, cât și femeile le pot manifesta pe acestea, în funcție de cerințele domeniului sau activității.

În ceea ce privește România, el o consideră, conform studiilor sale o societate relativ feminină, în care accentul este pus pe “a lucra pentru a trăi”, oamenii prețuind egalitatea, solidaritatea și calitatea vieții profesionale, conflictele rezolvându-se prin compromis și negociere, iar stimulente organizaționale fiind mai degrabă timpul liber și flexibilitatea.

Hoefstede a observat ca nivelul de masculinitate descrește odată cu vârsta, adică cu cât vârsta subiecților este mai mare, cu atât preferă valori mai feminine, legate de cooperare si calitatea vieții. Într-o lume îmbătrânită ca cea în care trăim, valorile feminine devin mai importante. Hofstede consideră că populația globului se îndreaptă spre valori feminine mai ales pentru că slujbele care erau făcute în mod tradițional de bărbați au fost înlocuite de mașini și cele care au rămas (legate de servicii și orientate către oameni) necesită valori mai feminine.

Ce urmează?

În ceea ce privește acest articol, cititorul se poate întreba de ce am ales să vorbesc despre leadership feminin, aducând atât de des în discuție masculinul. Poate că natura mea feminină, care caută reconciliere și colaborare, a vrut să aducă ambele polarități la masă. Căci în lumea aceasta, chiar dacă vom face parte din comunități de femei, trăim înconjurate de cealaltă polaritate, masculinul, iar a face pace și a reuși să stabilim o punte de legătură (cu tatăl, șeful, soțul, băiatul propriu) poate fi pasul necesar spre o integrare armonioasă a femininului în societate, ținând cont de atributele sale specifice, fără, desigur, să lăsăm deoparte manifestarea individuală a fiecărei femei. Iar în ceea ce privește leadershipul, lucrurile nu sunt atât de dihotomice, în sine manifestarea completă a acestuia conținând ambele tipuri de energii și valori, indiferent de sexul celui care conduce. 

*Exemplele sunt oferite din discuțiile realizate cu ocazia lucrării de dizertație din cadrul Masterului de Psihoterapie Experiențială, Universitatea București.

Surse:

Hofstede Insights. (fără an). What about Romania? Preluat de pe https://www.hofstede-insights.com/country/romania/

Leeners, B., Kruger, T. H. C., Geraedts, K., Tronci, E., Mancini, T., Ille, F., Hengartner, M. P. (2017). Lack of Associations between Female Hormone Levels and Visuospatial Working Memory, Divided Attention and Cognitive Bias across Two Consecutive Menstrual Cycles. Frontiers in Behavioral Neuroscience, 11. doi:10.3389/fnbeh.2017.00120

Mitrofan, I. (2004). Terapia Unificării. București: Editura SPER.

Scena9.ro. (2018, Martie 26). 80 de ani de când femeile pot vota în România. Preluat de pe https://www.scena9.ro/article/votul-femeilor-in-romania-cronica-unei-lupte

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *